intalnirea

azi m-am intalnit cu el. dupa 2 zile l-am vazut din nou.
nu, nu a inceput sa picure sange din inimoara mea. am fost la acceasi prieteni la care am fost si aseara. a sunat la interfon..sunt d. mi s-a strans inima.
dar nu a fost asa de rau. am petrecut in jur de 5 ore impreuna azi.
prima intrebare care mi-a adresat-o: esti ok? eu ce sa zic,... da, sunt ok. prietenii mei au fost draguti azi, s-au cam luat de el, asa... mici atacuri, cred ca l-au deranjat.
da stiu, sunt o mare idioata, dar mi-a parut rau de el.
ne-am "jucat/atacat" putin si am fost intrebata ce a fost cu jocul ala...nu stiu ce a fost. cert e ca eu inca il mai vreau. aveam momente in care vroiam sa sar pe el, sa il sarut. de ce a trebuit sa fie asa?
cred ca am putea fi prieteni.. daca nu ar fi sentimente la mijloc, daca as avea si eu pe altcineva, daca nu as mai simti pentru el ce simt acum.
nu stiu daca am recunsocut asta.. dar chiar m-am gandit sa ma culc cu el. chiar nu eram departe de asta...cateodata inca ma gandesc ca asta inca ar fi posibil.
ce e in neregula cu mine? de ce inca mai doresc pe cineva care nu ma doreste... care nu e pregatit pentru o reletie serioasa...care e inca un copil care doreste altceva de la viata?
ce as fi simtit daca mi-ar fi spus ca a rezolvat problema cu hormonii...l-as fi intrebat cu cine? cred ca as crapa in doua daca ar fi vorba de o.
p.s. life sucks
p.p.s. si totusi.. nu ma vrea inapoi? el nu tanji dupa mine?